Curcubeu de sentimente

Culmi de durere în sufletul meu 
Trecutul e trist, prezentul e greu 
În genunchi mă arunc disperată 
Iar buzele-mi murmură o rugă curată 

Iartă-mă Doamne, știu c-am greșit!  
Dar nevoile multe m-au copleșit 
Un munte de griji car pe spinare 
Nu știu... nu-nțeleg... nu mai am răbdare 

Am jurat să fiu dreaptă pe acest pământ 
Și-am vrut să fiu bună prin faptă și cuvânt  
Am ținut cu dinții de a mea credință 
În melancolie, dor și suferință 

Prea mulți oameni mint, fură și te-nșală 
Și-i greu să nu cazi sub așa povară 
Încerc să țin piept, să iert și să uit 
Dar de sentimente ei m-au jefuit 

Din văzduhul gri cad torente de lacrimi 
Oriunde mă uit văd doar crunte patimi 
Aș vrea să evit să mă prăbușesc 
Lupt și mă zbat, dar nu reușesc. 

Mă-ntind pe spate și mă uit la cer 
Totul pe lume este efemer 
Nu pot să merg așa mai departe 
Anii se duc, mă apropii de moarte 

În plămâni respir cenușă și foc 
Tușesc, mă sucesc, simt că mă sufoc 
Capul mi-e greu, mintea zdruncinată 
Lumânarea din mână o văd răsturnată 

Mă tângui mocnit, suspin sugrumat 
Tu știi de ce plâng, că eu am uitat? 
Flori de cireș cad pe mine încet 
Ce-ai citit pân-acum este un regret 

Cu toții trecem prin clipe de groază 
Dar după furtună oare ce urmează? 
Fii atent la soare, uită-te la flori 
Viitorul nu e-n negru, e-n mii de culori. 


Flori de cires-versuri-de-Cristina-G.-Gherghel
Fotografie de pe Pixabay

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu